plimband un gand
pe'o strada fara nume
doar umbre mai apar
pe constiinta mea sa sune
strabat un alt taram
ce parca ma'nspaimanta
si simt usor cum ma atinge
doar frica nu ma uita
contururi negre si inchise
ce ma cumprind neincetat
nu pot sa mai respir
e ca si cum sunt fermecat
si tind sa parasesc
sa fug din al meu trup
doar sufletul sa mi-l salvez
sa zbor catre vazduh
gasind un loc mai bun
lumina calda sa-nconjoare
un suflet prea plapand
si doar asa tristetea moare
dar stop - refuz
si ochii'ncep sa vada
lumina galbena a lunii
a fost un vis urmat de-o noapte alba
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu